De David Duke, Presedinte National,
Organizatia pentru Unitatea si Drepturile Europeano-Americane
(European-American Unity and Rights Organization -E.U.R.O.)

America se afla prinsa intr-o grava dilema.

Tocmai am trecut prin socul celui mai spectaculos si ucigator atac terorist din istoria contemporana. Ca intr-o secventa aproape ireala de film hollywoodian, câteva aeronave cu pasageri au fost deturnate si pilotate drept spre World Trade Center, in New York, si Pentagon, in Washington D.C. Mii de americani au fost ucisi si mutilati. Costurile pot depasi chiar si cifra de un trilion de dolari, iar acest eveniment poate declansa o criza economica de intindere mondiala.

Aceste acte cumplite de terorism trebuie sa fie combatute cu toata energia natiunii americane. Iar cei care comit asemenea fapte miselesti trebuie sa fie pedepsiti cât de aspru permite legea. Astfel de actiuni nu trebuie sa mai fie permise niciodata pe pamântul american.

Dar, daca nu intelegem de ce s-au produs aceste acte, nu putem impiedica repetarea in viitor a unor asemenea atacuri teroriste. Caci fiecare natiune este vulnerabila, si intotdeauna va fi, in fata celor dispusi sa-si sacrifice propriile vieti pentru a-i ucide pe altii.

Noi, americanii, trebuie sa ne intrebam de ce suferit acum o asemenea teroare.

Când un ceas se opreste, ne intrebam de ce.

E scos din priza? I s-a consumat bateria? S-a stricat? Si, daca da, de ce s-a stricat?

Când avem o problema, daca nu ne intrebam de ce a aparut, nu gasim raspunsurile concludente si nu luam masuri pe baza lor, problema va persista. Ba chiar, va putea sa se agraveze.

Mass-media de dominatie sionista ne-au prezentat in culori vii detaliile sinistre ale acestui sângeros atac asupra poporului american. Ne-au spus chiar si cine s-ar putea ascunde in spatele lui, dar pâna acum au evitat sa ne explice inteligibil de ce a avut loc atacul.

Desigur, am minti numindu-i pe atacatori "lasi". Teroristii au savârsit o fapta indescriptibil de oribila si nemiloasa impotriva poporului american, dar ei n-au fost in nici un caz lasi. Niste luptatori kamikaze pot fi orientati gresit, dar sacrificarea propriei vieti pentru o cauza nu inseamna lasitate. Iar declarându-i pe faptasi lasi sau nebuni nu raspundem la intrebarea de ce au avut loc aceste orori, decât daca ne vom inchipui ca fiecare las sau nebun de pe lumea asta nu are altceva in minte decât sa arunce in aer World Trade Center si Pentagonul.

Asemenea calificative ii impiedica pe oameni sa descopere motivele pentru care s-a produs efectiv evenimentul. Si, daca dorim sa prevenim repetarea unor asemenea situatii in viitor, este absolut vital sa intelegem "de ce".

Poate ca o intrebare potrivita pentru inceput este: de ce acesti arabi "nebuni" si "lasi" nu ataca niciodata Elvetia sau Suedia? Ce fac, sau nu fac, aceste tari, astfel incât sunt ignorate, câta vreme tara noastra a fost aleasa ca tinta?

Permiteti-mi un raspuns foarte direct.

Principala cauza a acestui terorism origineaza din implicarea noastra in Israel si sustinerea comportamentului criminal al acestei tari.

Teroarea ca raspuns la teroare

Palestinienii si multi dintre aliatii lor arabi sunt de o jumatate de secol tintele terorismului israelian neintrerupt.

La sfârsitul anilor 1940, sinoistii au ocupat Palestina si au alungat din casele lor peste sase sute de mii de oameni, prin acte de terorism pe scara larga. Printre aceste evenimente s-a inscris si masacrarea sadica a doua sute cincizeci si patru de palestinieni, in marea lor majoritatea batrâni, femei si copii, la Deir Yassin. Dupa macel, evreii au facut intentionat publicitate evenimentului, pentru a-i determina pe oameni sa fuga in panica din casele si de la muncile lor, unde nu li s-a permis sa se intoarca nici pâna aci.

Fostul prim ministru al Israelului, Menachem Begin, se lauda cu importanta masacrului de la Deir Yassin in cartea sa "The Revolt: The Story of the Irgun"<$F - "Revolta - Istoria Irgunului" (n.tr.)>. In acel volum, Begin a scris ca fara "victoria" de la Deir Yassin n-ar fi putut exista un stat numit Israel. "Haganah a executat atacuri victorioase pe alte fronturi (...). Cuprinsi de groaza, arabii fugeau, strigând: 'Deir Yassin'!*1"

Masacrele nu au incetat nici dupa infiintarea statului evreiesc; au continuat atât in perioade de pace, cât si in vremuri de razboi. Iata denumirile câtorva dintre ele: masacrul de la Sharafat, masacrul de la Kibya, masacrul de la Kafr Qasem, masacrul de la Al-Sammou', masacrul de la Sabra si Shatila, masacrul de la Oyon Qara, masacrul din Moscheea Al-Aqsa, masacrul din Moscheea Ibrahimi, masacrul de la the Jabalia.*2

In cadrul politicii sale de purificare etnica, Israelul continua sa impiedice sa se intoarca acasa locuitori ai Palestinei care s-au nascut pe acele locuri si ale caror familii au trait acolo generatii de-a rândul. In acelasi timp, Israelul le ofera stimulente generoase evreilor care nu au locuit niciodata in Palestina, pentru a emigra intr-acolo din cele mai indepartate colturi ale lumii.

Britnicii au suferit si ei enorm de pe urma terorii israeliene, ca in oribila explozie de la Hotelul King David din Ierusalim.

De atunci, teroarea israeliana n-a incetat. Israelul detine mai multi prizonieri pe cap de locuitor decât oricare alta natiune a lumii, mai multi decât Rusia stalinista sau China comunista in cele mai negre perioade ale lor. Isi tortureaza cu regularitate prizonierii palestinieni si este, efectiv, singura tara din lumea moderna care autorizeaza legal folosirea torturii. Intr-adevar, o organizatie evreiasca din Israel pentru drepturile omului a confirmat intr-un raport de saizeci de pagini ca optzeci si cinci la suta din detinutii palestinieni sufera torturi in timp ce se afla in stare de retinere.*3 Chiar si un important articol din "The New York Times", semnat de evreul Joel Greenberg, declara pe cel mai firesc ton ca Israelul tortureaza lunar intre cinci sute si sase sute de palestinieni.*4

Israelul a vizat si asasinat mii de lideri palestinieni, inclusiv oameni de stiinta, clerici, oameni de afaceri, filosofi si poeti - oricine dintre cei care inspira poporul palestinian spre patriotism. Aceste asasinate au avut loc in intreaga lume, chiar si in Statele Unite. Cu prilejul lor, si-au pierdut viata mii de femei si copii. Mai mult, israelienii au bombardat in repetate rânduri chiar si lagarele de refugiati palestinieni pline cu femei si copii.

Nu numai ca evreii si-au infiintat statul israelian pe pamânt palestinian (in 1948, palestinienii detineau cu titlu personal peste nouazeci la suta din teritoriu), dar si-au insusit si cea mai mare parte din proprietatile personale ale palestinienilor: terenurile, fermele, casele si firmele. Dupa ce i-au alungat pe refugiatii palestinieni, interzicându-le sa se mai intoarca, au emis o lege a "proprietatilor abandonate" care confisca proprietatile palestiniene si le trecea in poseia evreilor. Aceasta lege continea chiar si un paragraf care interizcea vânzarea catre palestinieni a oricaror pamânturi astfel sustrase.*5

In 1982, Israelul a invadat Libanul. In timpul invaziei si al ocupatiei de optsprezece ani care a urmat, au murit aproximativ patruzeci de mii de civili. Israelul a atacat si a bombardat incontinuu orasele si satele, precum si numeroase spitale si orfelinate (dupa cum atesta documentar rapoartele Crucii Rosii Norvegiene) si a devastat vechiul oras Beirut, cândva o frumusete unica a Orientului Mijlociu.

Actualul prim ministru al Israelului, Ariel Sharon, nu indrazneste nici macar sa puna piciorul in Belgia sau Olanda, de teama ca va fi pus sub acuzare de Tribunalul Mondial pentru crime de razboi. Sharon este raspunzator pentru asasinarea a doua mii de refugiati in lagarele de la Sabra si Shatila din Liban.

Israelul a doborât un avion libian de pasageri deasupra Peninsulei Sinai, omorând o suta unsprezece oameni.
Si nu numai palestinienii au avut de suferit de pe urma terorii israeliene.

Teroarea sionista impotriva Statelor Unite

Americanii au suferit si ei efectele terorii sioniste. Practic, Israelul a comis mai multe acte de razboi impotriva Statelor Unite.

Israelul are antecedente teroriste bogate la adresa Statelor Unite, datând inca din 1954. In acel an, guvernul israelian a complotat aruncarea in aer a unor unitati americane din Cairo si Alexandra, astfel incât vina sa cada pe nationalistii egipteni. Intâmplator, complotul a esuat si a fost descoperit. A primit denumirea de Afacerea Lavon, dupa numele celui care se sustine ca a organizat actiunea, Pinhas Lavon, ministrul israelian al apararii. Lavon a demisionat dupa incident, in 1955.*6

In 1956, Israelul a atacat intentionat, cu torpiloare si turboreactoare de razboi fara insemne, nava U.S.S. "Liberty", un vas al marinei americane din apropierea Peninsulei Sinai, deschizând foc de mitraliera chiar si asupra barcilor de salvare de la bord. Atacul s-a soldat cu moartea a treizeci si unu de militari americani si ranirea altor o suta saptezeci.*7 Evreii cautasera sa scufunde nava, sa-i omoare pe toti americanii de la bord si sa dea vina pe egipteni, spre a beneficia de sprijinul american pentru cucerirea unor regiuni mai intinse ale lumii arabe.

Atacul asupra navei "Liberty" nu a fost altceva decât un perfid act de razboi contra Statelor Unite, din partea Israelului. In pofida faptului ca Secretarul de Stat al S.U.A. Dean Rusk si Amiralul Moorer, comandantul marinei, au afirmat ca atacul comis de Israel asupra vasului U.S.S. "Liberty" fusese deliberat, atotputernicul lobby sionist a impiedicat o ancheta oficiala din partea Congresului. Daca acest lobby poate musamaliza chiar si cele mai mârsave crime ale Israelului impotriva Americii, nici nu mai e de mirare ca poate acoperi interminabilele abuzuri si atrocitati ale evreilor contra palestinienilor. Si totusi, dupa atacul asupra navei "Liberty", America nici macar nu a redus ajutoarele in valoare de miliarde de dolari, iar subiectul a disparut din atentia presei dupa numai câteva zile.

In 1986, Israelul a ajuns pâna la a ne determina sa declansam un razboi nedrept, atacând cu mijloace militare alta natiune. Mossadul a instalat un emitator in Tripoli, Libia, si a inceput sa transmita mesaje teroriste in cod libian, indicât responsabilitatea libienilor in uciderea a doi americani cu ocazia exploziei din discoteca "La Belle" din Germania.*8 (Mai târziu, s-a dovedit ca Libia nu avusese nici un amestec in sabotaj). Cu ajutorul acestei inselatorii, Israelul a determinat bombardarea Libiei de catre americani. Bombele americane au facut ravagii la Tripoli. Una dintre acestea a omorât-o pe cea mai mica fiica a presedintelui libian. Cum altfel se poate numi, daca nu act perfid de razboi, faptul de a determina o natiune sa atace fara motiv alta natiune? Numai un dusman al Americii cu adevarat inversunat ar face asa ceva.

Fiecare palestinian si arab este constient ca jumatatea de secol de teroare israeliana nu s-ar fi putut realiza fara sprjininul financiar, militar si diplomatic activ al Statelor Unite. Palestinienii si arabii stiu ca lobbyul evreiesc controleaza politica americana in obiectiv major, iar sionistii pot obtine de la Congres tot ce vor, in situatiile importante pentru ei.

Sprijinul acordat de americani invaziei si ocuparii brutale a Libanului de catre israelieni, in aqnii 1980, a dus in mod direct la bombardarea contingentului de Infanterie Marina a S.U.A., soldata cu moartea a trei sute de tineri americani.

Implicarea americana in crime israeliene

Arabii stiu ca aproape fiecare bomba care le omoara compatriotii provine din America. Fiecare glont, fiecare tanc, fiecare avion este fabricat de americani sau platit cu dolarii acestora. Miliarde de dolari americani intra in ajutoarele financiare care au dat statului evreu posibilitatea sa terorizeze poporul arab timp de o jumatate de secol.

Desi Israelul a invadat Libanul si a omorât mii de civili, americanii nu au amenintat niciodata cu bombardarea orasului Tel Aviv (asa cum a facut Irakul), daca Israelul refuza sa se conformeze rezolutiei O.N.U. de a se retrage din Liban. Ar fi foarte instructiva o comparatie intre reactia americana fata de invazia irakiana in Kuweit, si cea fata de invazia israeliana din Liban.

Politica externa unilaterala a Americii se poate ilustra si prin tratamentul diferit acordat Israelului si Irakului.

Irakul a invadat Kuweitul. Israelul a invadat Libanul.

Circa trei mii de civili kuweitieni au murit la inceputul razboiului cu Irakul. Patruzeci de mii de libanezi au murit, de la inceputul invaziei, pe toata perioada ocupatiei.

Irakul a nesocotit rezolutiile O.N.U. de a se retrage din Kuweit. Israelul a nesocotit rezolutiile O.N.U. de a se retrage din Liban (timp de optsprezece ani).

Irakul a incalcat conventiile internationale cu privire la armele chimice, biologice si nucleare. Si totusi, Israelul este un infractor mult mai mare, având una dintre cele mai bogate rezerve de armament chimic, biologic si nuclear din lume.

Irakul a refuzat accesul inspectorilor O.N.U. Israelul a refuzat intotdeauna inspectiile O.N.U.

Pentru toate aceste infractiuni, am bombardat Irakul. Ca raspuns la crimele Israelului, America il rasplateste in continuare cu alte si alte miliarde de dolari.

Politica externa a Americii a fost si continua sa fie politica Israelului. Israelul nu a fost amenintat nici macar cu o reducere a ajutoarelor din S.U.A., in timp ce mii de civili libanezi mureau de pe urma actiunilor israeliene. Irakul a fost cândva un prieten al Americii, de la care cumparam petrol si cu care aveam relatii avantajoase de afaceri. In timpul razboiului cu Iranul, America l-a ajutat activ pe Saddam Hussein. Irakul nu a facut nimic impotriva Statelor Unite, singura sa greseala fiind aceea de adeveni un dusman puternic al Israelului. Astfel, birocratii evrei si non-evrei, dar de dominatie evreiasca, precum si mass-media dominate de evrei, l-au transformat imediat pe fostul nostru prieten, Saddam Hussein, in cel mai inversunat dusman al... nostru!

Am aruncat asupra Irakului, in doar câteva saptamâni, mai multi explozivi decât am folosit pe tot parcursul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Am ucis sute de mii de irakieni, dintre care zeci de mii erau civili. Apoi, ne-am angajat intr-o blocada si un embargou asupra Irakului, despre care pâna si Natiunile Unite, cu toata atitudinea lor anti-irakiana, afirma ca au dus la moartea a cel putin un milion doua sute de mii de copii si sute de mii de batrâni. Le sugerez acelor americani care nu inteleg de ce are loc actualul terorism sa se concentreze asupra acestui singur fapt socant: un milion doua sute de copii au murit ca rezultat direct al politicii noastre fata de Irak.

Lobbyul evreiesc si mass-media dominate de evrei au mare grija sa nu lase poporul american sa inteleaga pe deplin adevaratul motiv al razboiului din Irak si adevaratele resorturi ale problemei palestiniene. Nu le vine deloc la indemâna ca americanii sa afle de ce ne urasc atât de multe milioane de oameni din lumea araba si de ce numarul acestor creste tot mai mult cu fiecare zi.

Nu vor sa stim adevaratele motive pentru care americanii au ajuns sa fie atât de detestati - fiindca responsabili pentru aceasta ura crescânda la adresa Americii sunt sefii evrei ai politicii externe a Statelor Unite. Imaginati-va sentimentele de furie si deznadejde care ii imping pe niste oameni sa-si sacrifice propriile vieti, numai pentru a ne lovi.

Sefii sionisti stiu ca ajutorul dat de S.U.A. politicii criminale a Israelului genereaza o ura tot mai mare impotriva Americii. Cu siguranta, sunt constienti ca bombardarea unor natiuni si pornirea la razboi impotriva lor exclusiv in interesul Israelului face sa apara dusmani inversunati si fanatici ai Americii, dusmani care vor cere sa fie razbunati cu sânge american.

Desigur, sionistii nu pun niciodata interesele americane pe primul loc; propriile lor interese evreiesti sunt intotdeauna esentiale. La nivel practic, sunt absolut constienti ca actele teroriste brutale si aberante comise recent la New York si Washington D.C. nu fac decât sa ajute cauza sionista, provocând o enorma furie a americanilor impotriva inamicilor Israelului si facându-i pe americani mai usor de manipulat pentru a face jocul acestei tari.

Gânditi-va cine a avut cu adevarat de câstigat de pe urma acestei rerori. Au câstigat ceva palestinienii? Acest act de terorism a distrus toate progresele pe care le intregistrasera recent palestinienii in ochii opiniei publice mondiale. A orbit lumea fata de terorismul israelian. Singurul câstigator de pe urma acestei cumplite tragedii este Israelul. Evreii au acum drum liver sa le faca palestinienilor tot ce vor. Pot sa-si ucida oricare dusmani, indiferent daca sunt violenti sau non-violenti. Vor obtine toti banii pe care-i doresc de la poporul american si nimeni nu se va mai gândi la continuele oprimari, asasinate si incalcari ale drepturilor omului impotriva poporului palestinian.

Intr-adevar, sionistii sunt singurii câstigatiori de pe urma oribilei zile de teroare din 11 septembrie, 2001. O ironie, nu-i asa, ca desi actiunile criminale sioniste au dus la aparitia acestei terori, tot sionistii ii vor culege roadele. Desigur, motivul acestui câstig este acela ca mass-media americane se afla cu totul in mâinile lor*9 si nu vor formula niciodata intrebarile potrivite cu privire la motivul pentru care au loc asemenea evenimente infioratoare. Din pacate, prea putini oameni vor auzi vreodata glasurile celor ca mine, care indraznesc sa sfideze minciunile sioniste.

Iata de ce am ajuns in aceasta situatie tulbure, pentru ca o putere straina a devenit cel mai puternic lobby al guvernarii americane si controleaza directia mijloacelor de comunicare in masa din America.
Dati-mi voie sa mai repet inca o data. Principalul motiv pentru care am ajuns azi sa suferit efectele terorismului in Statele Unite este acela ca politica noastra guvernamentala e complet subordonata unei puteri straine: Israelul si eforturile adeptilor suprematiei evreiesti mondiale.

In urma atacurilor de la World Trade Center si Pentagon, peste tot prin S.U.A. fluruta drapele americane. E bine asa, caci este nevoie sa fim mai patrioti. Iar daca am fi mai patrioti in interesul real al Americii, nu al Israelului, n-am mai suferi de pe urma terorismului.

Si, la drept vorbit, ce poate fi mai patriotic decât sa dorim ca propria noastra tara sa fie condusa de oamenii nostri, in slujba Americii, nu de o putere straina sau de o minoritate puternica?

Da, trebuie sa luptam cu orice pret contra teroristilor care ne ataca tara. Dar trebuie si sa intelegem de ce are loc aceasta teroare si cum a luat ea nastere. Ea a aparut din cauza tradarii de lunga durata la adresa Statelor Unite si a poporului lor.

Care este costul sionismului pentru poporul american?

Lobbyul evreiesc si puterea mediatica a acestuia au costat Statele Unite cam sase miliarde de dolari pe an, ca ajutoare externe si arme, aproape o treme din tot bugetul american pentru ajutoare externe din ultima jumatate de secol si o suma egala cu cea cheltuita de America in razboiul contra drogurilor.

Ne-au otravit relatiile cu natiunile bogate in petrol din obiectiv major. Ca raspuns la politica noastra, arabii si-au unit fortele si au elaborat "arma petrolului", care i-a costat pe americani cel putin zece trilioane de dolari, prin cresterea preturilor petrolului.

Ne-au instrainat intreaga lume araba, ducând la distrugerea sau confiscarea unor proprietati americane din acele tari in valoare de miliarde de dolari, rapirea mai multor cetateni americani si generarea unei uri viscerale la adresa poporului american.

Si cum ne-a rasplatit Israelul pentru sprijinul acordat? Ne-a spionat incontinuu (cazul Jonathan Pollard), ne-a vândut cele mai importante secrete (ca in situatia celei mai mari amenintari nucleare din lume impotriva noastra, in acest moment: China comunista)*10, ne-a furat uraniul imbogatit pentru propriile lui arme nucleare ilegale.*11

Au lansat atacuri teroriste impotriva Statelor Unite, ca Afacerea Lavon si atacul asupra U.S.S. "Liberty". Ambele fapte au fost nici mai mult nici mai putin decât acte infame de razboi contra Statelor Unite. De asemenea, furnizarea de informatii false catre America, pentru a o face sa intre nejustificat in razboi impotriva altei tari, este tot un act israelian de razboi la adresa Statelor Unite. Si totusi, ca raspuns la toate aceste actiuni abjecte fata de America, liderii nostri controlati de sionisti n-au facut nimic pentru a reduce ajutoarele financiare si militare in valoare de miliarde de dolari pe care le acordam Israelului. In fiecare an, le dam israelienilor aproximativ sase miliarde de dolari, reprezentând mai mult decât tuturor natiunilor din Africa Sub-Sahariana, Marea Caraibilor si America de Sud la un loc.

Care este pretul final al aservirii noastre in solda actiunilor criminale ale sionismului? Ultimul pret pe care l-am platit consta in oribilele acte de terorism din ziua de 11 septembrie, 2001.

Puternicii agenti ai Israelului din guvernul si mass-media americane sunt in ultima instanta raspunzatori de aceasta teroare impotriva Statelor Unite, la fel ca si cum ei insisi ar fi pilotat acele avioane care s-au zdrobit de World Trade Center si Pentagon.

Iar acum, in mod cinic, planuiesc sa foloseasca teroarea pe care ei insisi au creat-o, pentru a intensifica si mai mult ciclul violentei contra dusmanilor Israelului. Puteti fi siguri ca puterile sioniste intentioneaza sa faca mult mai mult decât sa-i pedepseasca pur si simplu pe autorii acestor evenimente. America va fi folosita din nou ca unealta pentru a lovi pe oricine i se nazare Israelului.

O reactie nechibzuita sau lipsita de discernamânt a Americii ar genera, in cele din urma, si mai multa ura impotriva noastra, atragând alte si alte acte de terorism asupra poporului american. Ciclul crescând al urii este exact scopul urmarit de sionisti, caci ei doresc sa luptam in locul lor cu dusmanii Israelului, sa ne varsam noi sângele in locul lor. Ei sunt aceia care beneficiaza cu adevarat de pe urma suferintelor Americii. In locul Israelului, noi vom plati pretul suprem.

Daca, dupa ce ne tamaduim ranile, nu inscriem America pe o cale mai inteleapta, fiecare bomba si racheta pe care o lansam se va intoarce impotriva noastra. Fiecare viata pe care o rapim pe meleaguri straine se va solda cu alte vieti americane pierdute, acasa si peste hotare. America se va scufunda tot mai mult in incertitudine si teama.

Trebuie sa ne pastram mintea limpede si sa intrerupem acest ciclu al violentei.

Multi tradatori din guvernul nostru au sustinut activitatile sioniste criminale, in locul adevaratelor interese ale poporului american. Daca puterii lor nu i se pune capat, americanii vor fi urmariti incontinuu de spectrul tot mai inspaimântator al terorismului.

Sa ne rugam pentru victimele americane ale acestor evenimente si pentru familiile lor indoilate. Sa-i pedepsim rapid si aspru pe autorii acestor acte miselesti.

Dar si mai important este sa intelegem de ce s-au produs aceste evenimente si cum putem eradica ura la adresa natiunii noastre.

O data ce vom intelege de ce, va trebui sa gasim cu totii calea cea mai sigura pentru a preveni, pe viitor, asemenea acte teroriste.

Solutia acestei enorme probleme este extrem de evidenta si e cât se poate de simpla.
America trebuie sa urmeze sfatul din cuvântarea de ramas-bun a Parintelui Tarii si sa "evite amestecurile in strainatate".

Si trebuie sa punem intotdeauna America si poporul american pe primul plan.

David Duke
15 septembrie, 2001
www.Davidduke.com

NOTE:

Begin, M. (1964). The Revolt: The Story Of The Irgun. Tel-Aviv: Hadar Pub. p.162.
2 Erlich, G. (1992). Not Only Deir Yassin. Hebrew Daily Ha'ir. May 6.
3 Sami Sockol, Moshe Reinfeld (1998) May 20. the Israeli daily, Ha'aretz
4 Joel Greenberg (1993) Israel Rethinks Interrogation of Arabs Aug. 14 New York Times
5 Badi, J. (1960). Fundamental Laws Of The State Of Israel. New York. p.156.
6 Bar-Joseph, Uri (1995)Intelligence Intervention in the Politics of Democratic States: The United States, Israel, and Britain. University Park, PA: Penn State Press,
7 Ennes, J. (1979). Assault On The Liberty. New York: Random House.
8 Ostrovsky, Victor. (1995) The Other Side of Deception: A Rogue Agent Exposes the Mossad's
Secret Agenda. New York: Harper
9 See the chapter on media control in my book, My Awakening. Also available at Davidduke.com
10 Bill Gertz (1993) Washington Times and Michael R. Gordon, New York Times Oct.13
1 A & L Cockburn (1991) Dangerous Liaison